| |
News & Publications|Articles
Corporate Governance at promulgation. Increased protection for shareholders under the new amendments to the Company's Law. Article by Simona Burghelea, published in Saptamana Financiara. Pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana nu putea sa ignore deficientele cadrului legal romanesc in materia reglementarii societatilor comerciale. Astfel, Ministerul Justitiei a elaborat si a supus dezbaterii un proiect de modificare a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, aflat in prezent in curs de promulgare. La elaborarea proiectului, s-a urmarit respectarea principiilor Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare in materia guvernarii corporative si, in egala masura, respectarea standardelor impuse de legislatia comunitara si de cele mai bune practici din statele membre ale Uniunii Europene.
Modificarile aduse de acest proiect sunt numeroase si abordeaza toate aspectele activitatii curente a unei societati comerciale. Modificarile aduse se refera in principal la regimul societatilor pe actiuni. Protectia acordata actionarilor si noua structura executiva consacrata la nivel societar sunt doua dintre aspectele cele mai importante introduse in legislatie.
Drepturi sporite pentru actionarii minoritari
Proiectul de modificare a legii societatilor comerciale prevede pentru actionarii reprezentand minim 5% din capitalul social al societatii dreptul de a solicita consiliului de administratie convocarea adunarii generale, daca scopul acesteia este discutarea unor atributii incluse in competenta acesteia. Adunarea generala va fi convocata in cel mult 30 de zile de la primirea cererii si se va intrunii in maxim 60 de zile de la aceeasi data. In plus, noua lege ofera actionarilor minoritari posibilitatea de a introduce noi puncte pe ordinea de zi, inclusiv nominalizarea candidatilor pentru consiliul de administratie, daca este intrunit acelasi prag minim de 5% din capitalul social. Cererea va fi inaintata consiliului de administratie in termen de 15 zile de la publicarea convocarii si va fi adusa la cunostinta celorlati actionari.
In egala masura, minoritarii vor putea controla si sanctiona pasivitatea adunarii generale in cazul daunelor cauzate societatii de catre organele sale executive, cenzori sau auditori financiari prin introducerea in nume propriu, dar pe seama societatii, a unei actiuni in despagubire. Vor avea calitate procesuala activa doar aceia care erau actionari ai societatii la data la care a fost dezbatuta in adunarea generala problema introducerii actiunii in raspundere.
Minoritarii au de asemenea calea unei reclamatii adresate cenzorilor, care vor fi obligati sa o verifice si, dupa caz, vor convoca adunarea generala sau vor pune aceasta reclamatie in discutie la prima adunare a actionarilor.
Reguli noi pentru desfasurarea adunarilor generale
Termenul minim pentru convocarea adunarii generale ordinare si extraordinare a fost extins de la 15 la 30 de zile de la publicarea convocarii. Astfel, pe de o parte, sunt depasite inconvenientele create in cazul unui actionariat disipat caruia perioada prevazuta in legea in vigoare nu ii permitea formarea cvorumului prevazut de lege. Pe de alta parte insa, acest termen extins va intarzia luarea unor decizii urgente.
In scopul eficientizarii si fluidizarii mecanismului decizional, proiectul de lege introduce noi cerinte de cvorum si majoritate. Astfel,
pentru validitatea deliberarilor in cadrul adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, hotararile acesteia urmand a fi adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. In cazul in care se impune o a doua convocare, asociatii vor putea adopta deciziile cu majoritatea voturilor exprimate indiferent de cvorumul intrunit.
pentru adunarile extraordinare, cvorumul este micsorat la o patrime din numarul total al drepturilor de vot, deciziile putind fi adoptate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. O majoritate de doua treimi va fi necesara doar in cazul deciziilor referitoare la modificarea obiectului principal de activitate, reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea, divizarea sau dizolvarea societatii. Daca o a doua convocare a adunarii extraordinare va fi necesara, cvormul se considera intrunit in cazul in care la deliberari va fi prezenta o cincime din actionariat. Legiuitorul mentine caracterul dispozitiv ala acestor norme, lasand actionarilor posibilitatea modificarii lor prin actul constitutiv.
Drepturile actionarilor
Proiectul de lege reglementeaza mult mai permisiv problema votului in absenta. Mandatul de reprezentare in adunarea generala ordinara sau extraordinara nu va mai fi conditionat de calitatea de actionar a reprezentantului. Va fi suficienta intocmirea unei imputerniciri depuse in original cu 48 ore inainte de data adunarii.
Fata de legea in vigoare, proiectul de modificare imbunatateste sistemul acordarii de dividende, termenul maxim prevazut pentru plata acestora miscorandu-se de la 9 la 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale. De prevederi mai favorabile vor beneficia si titularii de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, pentru acestia prevazandu-se expres posibilitatea participarii la adunarile generale, participarea care este interezisa prin legea in vigoare. Actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot in situatia in care plata dividendelor corespunzatoare este intarziata.
Reguli noi pentru desfasurarea adunarilor generale
Termenul minim pentru convocarea adunarii generale ordinare si extraordinare a fost extins de la 15 la 30 de zile de la publicarea convocarii. Astfel, pe de o parte, sunt depasite inconvenientele create in cazul unui actionariat disipat caruia perioada prevazuta in legea in vigoare nu ii permitea formarea cvorumului prevazut de lege. Pe de alta parte insa, acest termen extins va intarzia luarea unor decizii urgente.
In scopul eficientizarii si fluidizarii mecanismului decizional, proiectul de lege introduce noi cerinte de cvorum si majoritate. Astfel,
pentru validitatea deliberarilor in cadrul adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, hotararile acesteia urmand a fi adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. In cazul in care se impune o a doua convocare, asociatii vor putea adopta deciziile cu majoritatea voturilor exprimate indiferent de cvorumul intrunit.
pentru adunarile extraordinare, cvorumul este micsorat la o patrime din numarul total al drepturilor de vot, deciziile putind fi adoptate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. O majoritate de doua treimi va fi necesara doar in cazul deciziilor referitoare la modificarea obiectului principal de activitate, reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea, divizarea sau dizolvarea societatii. Daca o a doua convocare a adunarii extraordinare va fi necesara, cvormul se considera intrunit in cazul in care la deliberari va fi prezenta o cincime din actionariat. Legiuitorul mentine caracterul dispozitiv ala acestor norme, lasand actionarilor posibilitatea modificarii lor prin actul constitutiv.
Transparenta activitatii corporatiste
Reglementarea dreptului la informare a actionarilor este un alt punct asupra caruia proiectul de lege aduce precizari si detalieri.
Este lesne de observat intentia legiuitorului de a garanta fiecaruia dintre actionarii interesati o implicare activa bazata pe o informare rapida, completa si accesibila asupra reperelor importante ale activitatii societatii. Incepand cu data convocarii adunarii generale, situatiile financiale anuale, raportul anual al organelor executive, precum si propunerea pentru distribuirea de dividende vor fi puse la dispozitia acestora. In cazul in care societatea detine o pagina de Internet, toate aceste documente vor fi publicate spre liberul acces al actionarilor. Mai mult decat atat, fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie intrebari in scris in legatura cu activitatea societatii, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii generale, sau prin intermendiul paginii de Internet a societatii, acolo unde este cazul. Aceeasi transparenta se asigura si in privita rezultatelor votului exprimat in cadrul adunarii generale, oricare dintre actionari avad dreptul sa ceara informatii in acest sens sau sa le acceseze pe pagina de Internet a societatii.
Statutul administratorilor
O modificare esentiala adusa de proiectul de lege se refera la structura si competentele organelor statutare carora le revine sarcina conducerii operative a societatii.
Un prim set de amendamente abordeaza aspecte generale legate de acest capitol: acceptarea expresa a mandatului de administrare de catre persoana numita in aceasta functie, obligativitatea incheierii unei asigurari pentru raspundere profesionala, posibilitatea cumularii unui numar de cinci mandate de administrare in societati diferite, etc. In plus, proiectul de lege instituie obligatia de diligenta si de loialitate de care administratorii sunt tinuti in raporturile cu societatea. In legatura cu acest aspect este introdus si conceptul "deciziei de afaceri" reprezentand, intr-un sens general, orice decizie legata de administrarea societatii. O astfel de decizie adoptata intr-un context prezumat in mod rezonabil ca fiind in interesul societatii, il absolva pe administrator de orice incalcare a obligatiilor de loialitate si diligenta.
Proiectul introduce o delimitare intre functiile neexecutive si cele executive exercitate in cadrul consiliului de administratie. Astfel, consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, alesi dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Conducerea executiva a societatii va fi astfel asigurata de acesti directori. Ceilalti membri ai consiliului de administratie vor exercita functii neexecutive. Distinctia nu are insa relevanta in ceea ce priveste stabilirea raspunderii, deoarece raspunderea directorilor executivi si a administratorilor cu functii neexecutive va fi angajata in conditii similare. Diferentele rezida doar in privinta competentelor ce revin fiecaruia.
Proiectul de lege da o noua configuratie sistemului executiv deja consacrat. Consiliul de Administratie va avea in mod obligatoriu un numar impar de membri, se va intilni cel putin o data la trei luni si va putea fi convocat la cererea motivata a cel putin doi dintre membrii sai. directorii isi vor desfasura activitatea sub supravegherea consiliului si modul de organizare a activitatii directorilor va fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.
Sistemul dualist - alternativa la sistemul unitar de administratie
Proiectul de lege introduce un capitol special pentru reglementarea "sistemului dualist" de conducere operativa a unei societati pe actiuni, realizata prin directorat si consiliul de supraveghere. Raporturile dintre cele doua organisme sunt clar delimitate de lege, directoratul exercitand in fapt competentele clasicului consiliu de administratie.
Membrii directoratului sunt desemnati de consiliul de supraveghere si conduc in exclusivitate societatea comerciala. Membrii directoratului nu pot fi in acelasi timp si membri ai consiliului de supraveghere. In lipsa de stipulatie contrara in actul constitutiv, membrii directoratului sunt abilitati sa reprezinte societatea in raporturile cu tertii doar actionand impreuna. De asemenea, ei sunt tinuti sa prezinte consiliului de supraveghere cel putin o data la trei luni un raport scris cu privire la conducerea societatii, la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie.
Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti prin actul constitutiv sau de catre adunarea generala, numarul lor incadrandu-se intre minim 3 si maxim 11 membri. In privinta lor, pot fi stabilite de la caz la caz conditii specifice de profesionalism si independenta. In ceea ce priveste competentele pe care le pot exercita, legea interzice expres transferul catre consiliul de supraveghere a oricaror atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In schimb, consiliul este abilitat, printre altele, sa verifice conformitatea operatiunilor de conducere a societatii derulate de directorat cu legea, actul constitutiv sau hotararile adunarii generale. In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o impune, membrii consiliului vor putea convoca adunarea generala a actionarilor.
Printre celelalte modificari aduse prin proiectul de lege, mentionam pe scurt urmatoarele:
- numarul minim de actionari intr-o societate pe actiuni a fost redus la 2 actionari;
- asociatul unic al unei societati cu raspundere limitata poate fi salariat al respectivei societati, cu exceptia cazului in care are si calitatea de administrator unic sau de membru in consiliul de adminstratie;
- clarificarea operatiunii de divizare prin desprinderea unei parti din patrimoniul societatii;
- posibilitatea ca, prin actul constitutiv, consiliul de administratie sau directoratul sa fie autorizat ca intr-o perioada de maxim 5 ani de la infiintarea societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana o valoarea nominala determinata - respectiv capitalul autorizat - prin emiterea de noi actiuni.
Prin modificarile aduse de acest proiect de lege se realizeaza intr-o anumita masura armonizarea legislatiei noastre cu standarde si principii europene. Cu toate acestea, se impun si alte modificari semnalate de practica si literatura de specialitate, in scopul eliminarii interpretarilor diferite ale anumitor prevederi legale si al evitarii litigiilor generate de astfel de interpretari.
|